Acordul de la Paris este primul acord universal, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind schimbările climatice, adoptat la Conferința de la Paris privind schimbările climatice (COP21) în decembrie 2015.
Acordul de la Paris stabilește un cadru global pentru a evita schimbările climatice periculoase, limitând încălzirea globală la mult sub 2°C și depunând eforturi pentru a o limita la 1,5°C. De asemenea, își propune să consolideze capacitatea țărilor de a face față impactului schimbărilor climatice și de a le sprijini în eforturile lor.
Elementele principale ale noului Acord de la Paris
*click pe poză pentru infograficul complet
OBIECTIV PE TERMEN LUNG
Guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C
CONTRIBUȚII
Înainte și în timpul Conferinței de la Paris, țările au prezentat planuri de acțiune naționale cuprinzătoare privind clima în vederea reducerii emisiilor lor
AMBIȚIE
Guvernele au convenit ca, la fiecare 5 ani, să comunice contribuțiile lor pentru a stabili obiective mai ambițioase
TRANSPARENȚĂ
Acestea au acceptat, de asemenea, să se informeze reciproc, precum și publicul cu privire la rezultatul eforturilor lor de realizare a obiectivelor pe care și le-au propus, pentru a asigura transparența și supravegherea
SOLIDARITATE
UE și alte țări dezvoltate vor continua să ofere finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile, dar și să își consolideze capacitatea de rezistență la efectele schimbărilor climatice
Obiectivele UE privind energia și clima la nivelul anului 2030
Acordul de la Paris este o punte între politicile actuale și neutralitatea climatică înainte de sfârșitul secolului.
UE și statele sale membre se numără printre cele aproape 190 de părți ale Acordului de la Paris. UE a ratificat oficial acordul la 5 octombrie 2016, permițând astfel intrarea în vigoare a acestuia la 4 noiembrie 2016.
*click pe poză pentru infograficul complet
În urma aderării UE la Acordul de la Paris și odată cu publicarea Strategiei Uniunii Energetice, Uniunea și-a asumat un rol important în privința combaterii schimbărilor climatice, prin cele 5 dimensiuni principale:
Securitate energetică
Decarbonare
Eficiență energetică
Piața internă a energiei și cercetare
Inovare și competitivitate
Astfel, Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană. Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030, după cum urmează:
-
Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990;
-
Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;
-
Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030;
-
Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.
În consecință, pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, până la data de 31 decembrie 2018. Proiectele PNIESC stabilesc obiectivele și contribuțiile naționale la realizarea obiectivelor UE privind schimbările climatice. Acestea nu sunt încă suficiente pentru a atinge obiectivele de temperatură convenite, dar acordul urmărește calea către acțiuni ulterioare.
Surse: Comisia Europeană, consilium.europa.eu, mae.ro
Rolul gazelor naturale în Planul integrat energie-climă al României pentru 2030
România a elaborat, la rândul său, propriul Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030.
În acest plan de reducere a emisiilor, gazele naturale joacă un rol important – fiind un element cheie pentru echilibrarea producției de energie din surse regenerabile, dar și pentru înlocuirea capacităților vechi și poluatoare pe cărbune.
România și-a asumat o cotă de 30,7% de energie din surse regenerabile, la nivelul anului 2030.
„Pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de SRE de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea acestei ținte este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanțe corespunzătoare rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de E-SRE prin instalarea de capacități de back-up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice”, se menționează în PNIESC.
În ceea ce privește dimensiunea securității energetice, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:
- Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;
- Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon. Planul de Dezvoltare și Decarbonare al CE Oltenia 2020 – 2030 prezintă o capacitate adițională de gaze naturale de 1.400 MW începând cu anul 2024.
PNIESC 2021-2030 al României elaborat în aprilie 2020 poate fi consultat AICI. În contextul noilor ținte din pachetul legislativ Green Deal, acest plan urmează să fie actualizat.