În România, țara cu a doua mare producție de gaze naturale din UE, mai bine de jumătate din populație se încălzește în condiții primare, în general la sobe alimentate cu lemne, învechite și neperformante, care afectează sănătatea utilizatorilor și poluează mediul. Dincolo de problema costurilor ridicate pentru extinderea rețelei, a căror oportunitate trebuie analizată de la caz la caz, accesul la gaze naturale are beneficii majore: creșterea confortului și a sănătății celor nevoiți acum să utilizeze lemnul sau cărbunele, accesul la resurse cât mai diversificate, contribuind astfel la dezvoltare economică și la diminuarea sărăciei energetice.

Un sondaj la nivel național efectuat de INSCOP Research în 2019, la comanda Energy Policy Group (EPG) în cadrul programului ”România Eficientă” sprijinit de compania OMV Petrom, arăta ca peste patru din zece respondenți se încălzesc iarna la sobă.

Alți 35,7% dețin propria centrală pe gaze naturale, 13,5% au ca sursă încălzirea centralizată și sub 2% folosesc un sistem electric de încălzire.

Peste trei sferturi dintre cei care folosesc soba sunt din zona rurală. 

Ca distribuție geografică, cele mai mari procente (de peste 50% sau chiar 60% dintre acești respondenți) se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Nord-Est. 

Românii vor să renunțe la lemne

Rezultatele sondajului sprijină datele unui alt studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) și sprijinit de Federația Patronală Petrol și Gaze, intitulat „Oportunitatea gazelor naturale în sectorul rezidențial din România”.

Deși publicat în octombrie 2018, e foarte puțin probabil ca cifrele să se fi schimbat până acum. Astfel, studiul arată că multe localități urbane continuă să nu fie conectate la rețeaua de gaze naturale, 11% din locuințele din mediul urban încă se încălzesc cu lemn, iar sistemele de încălzire centralizată tip SACET sunt în declin. 

  • În mediul rural, „aproape 80% din locuitori se încălzesc cu masă lemnoasă, în sobe învechite și neperformante, cu grad scăzut de ardere și performanța energetică scăzută și generând emisii poluante în atmosferă cu efecte nocive asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător”.

Dincolo de aceste aspecte, se ridică și problema prețurilor la lemne, care sunt volatile și chiar prohibitive, în unele cazuri, mai ales după înăsprirea legislației privind exploatarea masei lemnoase. 

Chiar dacă încălzirea pe gaze naturale ar fi mai scumpă, avantajele de confort, sănătate, siguranță și mediu ambiental sunt mult superioare.

Sondajul INSCOP menționat anterior mai arată că aproape șapte din zece utilizatori ai sobei pe lemne spun că aprovizionarea cu lemne pentru încălzire sau gătit este dificilă. Astfel, trei sferturi dintre cei care au sobă cu lemne ar schimba sistemul de încălzire, iar 60% dintre ei ar alege o centrală proprie pe gaze naturale. Sub 10% ar alege un sistem electric și sub 9%, încălzirea centralizată. 

De ce electricitatea nu este încă o opțiune pentru încălzire?

 „În ceea ce privește încălzirea locuințelor, prețul net favorabil al gazelor naturale față de energia electrică îl face mult mai competitiv pe cel dintâi, chiar și în condițiile liberalizării complete a prețurilor pentru consumatorii finali”, explică CSD.

De altfel, un raport publicat de Comisia Europeană în luna octombrie 2020, intitulat „Study on energy prices, costs and their impact on industry and households” („Studiu despre prețurile energiei, costuri și impactul lor asupra industriei și consumatorilor casnici”), arată că cea mai mare pondere a facturii anuale la electricitate în venitul mediu din UE se înregistrează în Bulgaria (6,8%) și România (6,7%).

Chiar dacă facturile sunt printre cele mai mici din UE, și veniturile sunt printre cele mai mici, ceea ce explică această situație. 

Sursa: ”Study on energy prices, costs and their impact on industry and households”, octombrie 2020, Comisia Europeană
Sursa: ”Study on energy prices, costs and their impact on industry and households”, octombrie 2020, Comisia Europeană

Studiu de caz: Vatra Dornei

Accesul la rețeaua de gaze naturale este important nu doar pentru încălzirea locuințelor. De gaze naturale au nevoie deopotrivă și școlile, și spitalele, dar și operatorii economici. 

În unele cazuri, dezvoltarea rețelei de distribuție la nivelul țării depinde de cea a rețelei de transport, iar Transgaz are cuprinse în planul de investiții până în 2028 lucrări ambițioase în acest sens (detalii, AICI).

Un exemplu de investiție importantă este conducta de transport gaze naturale DN 250 Pojorâta-Vatra Dornei, declarat de Guvern proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale, prin HG nr.465/03.07.2019.

Demarată inițial de Consiliul Județean Suceava, lucrarea – dificilă și din cauza reliefului montan – nu a fost finalizată, fiind preluată de Transgaz.

În Nota de Fundamentare a actului normativ, Guvernul explică de ce acest proiect este de importanță națională. În primul rând, Vatra Dornei este staţiune turistică de interes naţional, cu numeroase obiective de atracție turistică, fiind, de asemenea, al cincilea centru urban ca mărime al județului Suceava, cu o populație de 16.850 de locuitori. 

În oraș „funcționează o centrală cu rumeguș, existând reale probleme în furnizarea energiei termice către populație și agenții economici, situație ce se regăsește în toată zona de munte a județului Suceava, dar și în județele învecinate, respectiv Botoșani, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Neamț, Harghita și Mureș”, a explicat Guvernul. 

„Centrala termică este depăşită moral, uzată tehnic şi cu randament scăzut, care nu poate asigura integral agentul termic şi apă caldă menajeră pentru populaţia, instituţiile publice şi agenţii economici din municipiu în condiţii de eficienţă energetică”, precizează instituția.

În ceea ce privește Județul Suceava, deși este al doilea județ ca suprafață din țară, cu 114 localități componente, numai 13 unități administrativ- teritoriale (U.A.T.) au distribuție de gaze naturale, restul de 101 U.A.T. nefiind racordate la sistemul național de distribuție a gazelor, se arată în Nota de Fundamentare.

Referitor la județel învecinate, situația se prezenta, în 2019, astfel:

  • Județul Botoșani: din 79 localități, sunt racordate la gaz 5 U.A.T.-uri;
  •  Județul Bistrița Năsăud: din 62 localități, sunt racordate la gaz 48 U.A.T.-uri;
  •  Județul Maramureș: din 76 localități, sunt racordate la gaz 66 U.A.T.-uri;
  •  Județul Satu-Mare: din 64 localități, sunt racordate la gaz 19 U.A.T.-uri;
  • Județul Sălaj: din 61 localități, sunt racordate la gaz 9 U.A.T.-uri.

„Prin realizarea proiectului, (…) se contribuie la măsurile de creștere economică, putând fi abordate și o serie de nevoi sociale, într-un areal geografic semnificativ – partea nord-est a țării, inclusiv educație (grădinițe, creșe, unități de învățământ, campusuri universitare ce nu sunt racordate la gaz), sănătate (viitoarele spitale regionale, spitalele județene, municipale și orășenești, căminele de bătrâni și centrele sociale), protecție socială și locuri de muncă. În același timp proiectul are impact direct asupra problemelor schimbărilor climatice și protecția mediului, prin reducerea semnificativă a exploatării masei lemnoase din partea de nord a țării, ceea ce semnifică peste două treimi din pădurea existentă la nivel naționalÎn județul Suceava, din 741 unități școlare, doar un număr de 92 unități școlare sunt racordate la gaz”, se precizează în nota de fundamentare menționată, pe care o găsiți AICI.     

„Proiectul răspunde exigențelor strategiei, care este orientată către cetățean și se centrează pe încrederea că Statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat”, mai punctează Guvernul. 

Program național de racordare, cu fonduri de un miliard de euro

De altfel, Executivul a aprobat recent o ordonanță de urgență pentru aprobarea Programului Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție a gazelor naturale.

Prin acest program, sunt prevăzute investiții totale de până la un miliard de euro din fonduri europene și cofinanțare de la bugetul de stat, pentru perioada de programare 2014-2020, cât și 2021-2027. Puteți consulta actul normativ AICI.

Pe de altă parte, din cauza reliefului dificil, este clar că nu toate locuințele din România vor putea fi racordate la rețeaua de gaze naturale. Acolo unde astfel de investiții nu se justifică, vor trebui găsite altfel de soluții pentru încălzire sustenabilă, care folosesc sursele regenerabile de energie. 

Echipamente de încălzire tot mai eficiente

Dincolo de avantajele evidente ale încălzirii pe bază de gaze naturale, industria de echipamente de încălzire nu bate pasul pe loc, tehnologii tot mai eficiente făcându-și loc pe piață, atât pentru sectorul rezidențial, cât și cel comercial și industrial. Echipamentele de încălzire hibride, pentru locuințe, sau mini-centralele de producere simultană a căldurii și energiei (mini-CHP/ Combined Heat and Power – n.r.), ori pompele de căldură pe gaz – pentru sectorul comercial – se așteaptă să joace un rol tot mai important.

Găsiți mai multe detalii pe această temă AICI.