- Din analiza ratelor de impozitare efective la nivelul european, a reieșit că România are cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de gaze naturale, situându-se la un nivel aproape triplu față de media celorlalte state incluse în analiză (7,0% în anul 2017, respectiv 7,6% în 2018).
Studiul realizat de Biriș Goran pentru FPPG mai subliniază caracteristicile specifice industriei upstream a petrolului și gazelor naturale:
- Costuri inițiale semnificative. Durată semnificativă de recuperare a investiției
Activitatea upstream a gazelor naturale presupune costuri semnificative în fazele inițiale (costurile cu activitățile de explorare, evaluare, investiții în echipamente și infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor) pe o perioadă în general îndelungată, urmate de o perioadă semnificativă de recuperare a costurilor după începerea producției (de un deceniu sau mai mult), aceste caracteristici fiind mai pronunțate în cazul exploatărilor offshore. Prin urmare, decizia de investiție în sectorul upstream necesită previziuni și aprecieri pe termen lung și foarte lung.
În etapa de explorare, există întotdeauna riscul ca investitorii să nu identifice depozite exploatabile comercial (rata de succes fiind una destul de scăzută, de până la 25%). De asemenea, succesul activității upstream a petrolului și gazelor naturale (măsurat prin profitabilitatea acestuia) depinde în proporție foarte ridicată de evoluția prețurilor practicate la nivel internațional. Prețurile sunt volatile, necontrolabile și imprevizibile. În plus, o sursă de incertitudine o reprezintă și factorul politic, mai ales prin schimbări legislative (în special cele de ordin fiscal).
Odată ce etapa de explorare este finalizată, în cazul în care sunt identificate rezerve comerciale și investițiile sunt efectuate, balanța de putere dintre investitori și autorități se schimbă semnificativ, întrucât, în lumina investițiilor considerabile efectuate până la acest moment, investitorii devin „captivi” (într-o anumită măsură, din punct de vedere economic, din cauza costurilor deja suportate). În plus, autoritățile primesc și toate informațiile relevante cu privire la rezultatele obținute de investitori în faza de explorare.
Există astfel o tendință generală observabilă ca anumite state să schimbe condițiile legislației și impozitării în domeniul upstream ulterior identificării de depozite ce pot fi exploatate comercial și realizarea investițiilor de infrastructură necesare de către jucătorii privați.
În aceste condiții, investitorii sunt mai degrabă atrași de jurisdicții ce asigură menținerea condițiilor agreate inițial pe întreaga durată de exploatare a proiectelor de investiții (un bun indicator în acest sens fiind stabilitatea istorică a legislației) – se mai arată în studiul realizat de Biriș Goran.
Sectorul energetic este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Totuși, pentru maximizarea beneficiilor, este nevoie de un echilibru între interesele statului și cele ale investitorilor. Când acesta se rupe, se ajunge la blocarea sau anularea proiectelor.
- Pe lângă asigurarea unui nivel de taxare care să încurajeze atragerea investițiilor în domeniu, este esențială asigurarea stabilității legislative și fiscale, capitol unde România s-a remarcat prin instabilitate ridicată.