Skip to main content

Deși suntem al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai vechi producători de gaze naturale din lume, cea mai mare parte a energiei necesare pentru încălzirea spațiilor de locuit este asigurată de lemn, prezent în principal în mediul rural.

Practic, jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc în continuare cu lemne de foc. Este una dintre concluziile unui studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) și sprijinit de Federația Patronală Petrol și Gaze („Oportunitatea gazelor naturale în sectorul rezidențial din România”, octombrie 2018).

Pe baza datelor expuse în cele două propuneri de strategii energetice ( 2016 și 2018), dintr-un total de 8,5 milioane locuințe existente în România, 7,5 milioane sunt locuite permanent. Dintre acestea:

Circa 3,5 mil. folosesc combustibili solizi, în principal masă lemnoasă (95%)

47%

Circa 2,5 mil. (33%) se încălzesc direct cu gaze naturale

33%

Circa 1,25 mil. de apartamente își asigură necesarul de căldură de la SACET, adică prin sisteme centralizate de termoficare.

17%

Problema este cea mai acută în mediul rural, unde aproape 80% din locuitori se încălzesc cu masă lemnoasă, în sobe învechite și neperformante, cu grad scăzut de ardere și performanța energetică scăzută și generând emisii poluante în atmosferă cu efecte nocive asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător”.

Pe de altă parte, multe localități urbane continuă să nu fie conectate la rețeaua de gaze naturale – 11% din locuințele din mediul urban încă se încălzesc cu lemn.

Potrivit datelor cuprinse în același studiu, 72% dintre Unitățile Administrativ-Teritoriale din România nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale.

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate în iulie 2021, în cursul anului 2020:

  • S-au distribuit gaze naturale în 956 localităţi (din care 247 în municipii şi oraşe), ceea ce înseamnă 30% din totalul de 3.186 de localități din România.
  • Comparativ cu anul precedent, lungimea conductelor de distribuție a gazelor naturale s-a extins cu 1.276 km (3%), până la o lungime totală de 43.563,4 km, din care 24.188,1 km în municipii și orașe.
  • De asemenea, din volumul total al gazelor distribuite, 87,5% au fost distribuite în mediul urban.

Localitățile conectate la gaz sunt grupate preponderent în centrul țării, pe o axă care conectează nord-vestul țării, Podișul Transilvaniei (estul județelor Cluj și Alba, județul Mureș și aproape în totalitate județele Sibiu și Brașov), coborând apoi spre Dâmbovița, Prahova, Ilfov și București.

Teritoriul țării din spațiul extracarpatic este cel mai puțin acoperit de rețea. În unele zone din nordul Moldovei, dar și în Buzău sau în jurul Capitalei, în ciuda unei densități ridicate a populației și a proximității rețelei de gaze naturale, multe localități nu sunt racordate.

Accesul limitat la infrastructura de gaze naturale în multe zone geografice ale țării reprezintă o dimensiune majoră a sărăciei energetice în România. Practic, din cauza lipsei accesului la rețea, pentru multe gospodării alegerea combustibilului nu este posibilă. Prin urmare, acestea folosesc combustibil solid (în principal lemn) pentru încălzire în mare măsură, în special în zonele rurale și periurbane.

De asemenea, gradul redus de racordare arată o problemă ce ține de sărăcia energetică în sensul mai larg al conceptului. Anume, costurile prea mari de racordare.

În mod cert, extinderea rețelei presupune costuri semnificative, însă acestea pot fi justificate din perspectiva sărăciei energetice și abordării aspectelor ce țin de acces la forme moderne de energie.

Energie pentru o viață demnă

În ceea ce privește sărăcia energetică în sens larg, este important să se facă distincția și să se abordeze separat cele două aspecte principale ale conceptului:

ACCESUL LA ENERGIE

Accesul la energie se referă la lipsa conexiunii fizice la rețelele de energie (centralizate sau descentralizate), și prin urmare, la lipsa infrastructurii care asigură accesul la energie. Deși se poate spune că aceasta este cel mai important aspect sau chiar singura problemă reală în ceea ce privește sărăcia energetică, accesul la energie reprezintă, de fapt, doar o mică parte a problemei.

SĂRĂCIA FAŢĂ DE COMBUSTIBIL

Sărăcia față de combustibil se referă la faptul de a nu-ți permite servicii energetice și / sau de a nu avea posibilitatea de a menține locuința încălzită la prețuri accesibile.

În contextul valurilor de căldură generate de schimbările climatice, apar noi forme de sărăcie energetică, printre care și sărăcia energetică de vară (prin imposibilitatea de a răci locuința) sau forme ale sărăciei energetice asociate altor fenomene meteo extreme.

Există patru factori principali care determină sărăcia energetică:

Facturile prea mari

Veniturile scăzute

Eficiența precară a locuințelor

Lipsa posibilă de acces la resurse în general sau, nuanțat, la resurse diversificate

Efectele sărăciei energetice sunt greu de cuantificat sau de măsurat. Cu toate acestea, unele aspecte sunt destul de evidente. Cele mai frecvente efecte sunt cele legate de:

  • marginalizarea socială
  • probleme de sănătate cauzate de încălzirea deficitară sau de condiţiile necorespunzătoare de gătit
  • probleme psihologice
  • rezultate educaţionale semnificativ scăzute
  • rată ridicată a şomajului

Efectele complexe ale sărăciei energetice implică, așadar, o diversitate de forme de alienare socio-economică a categoriei de populație afectate (lipsa confortului fizic și psihologic, satisfacerea incompletă nevoilor de bază și limitarea bunăstării, o stare precară de sănătate, accesul la educație, etc) ale căror costuri sunt resimțite și public.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) subliniază legătura conceptuală dintre sărăcia energetică și demnitatea umană, stabilită în diverse documente europene încă din 2013 de către Parlamentul European. Ulterior, în toamna anului 2017, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul au înființat un nou Pilon european al drepturilor sociale, care a identificat energia ca un DREPT ESENȚIAL al omului. Iată câteva situații ce încalcă acest drept la energie care se regăsesc și în România, conform ORSE:

  • Lipsa accesului la resurse diversificate și dependența de o singură resursă, cum ar fi combustibilii solizi poluanți;
  • Impactul negativ disproporționat asupra femeilor ca urmare a arderii de combustibil pentru încălzire sau gătit, care sporește poluarea în interiorul gospodăriei;
  • Limitarea dreptului de a lua decizii individuale privind consumul propriu de energie: lipsa de acces la rețea face ca beneficiile pieței libere a energiei să nu poată fi accesate de întreaga populație. (sursa, AICI)

Ce îi pot aduce gazele naturale consumatorului din România? Pot gazele naturale să fie o alternativă pentru mediul rural? Dar pentru mediul urban, acolo unde multe localități continuă să nu fie conectate la rețeaua de gaz și unde sistemele de încălzire centralizată tip SACET sunt în declin? Dincolo de problema costurilor ridicate pentru extinderea rețelei, a căror oportunitate trebuie analizată de la caz la caz, accesul la gaze naturale are beneficii majore: creșterea confortului și a sănătății celor nevoiți acum să utilizeze lemnul sau cărbunele, accesul la resurse cât mai diversificate, contribuind astfel la dezvoltare economică și la diminuarea sărăciei energetice.

De asemenea, accesul la resurse, dincolo de beneficiile pentru locuitorii din aceste zone, reprezintă un factor de creștere a economiei din zonele respective.

Pe de altă parte, din cauza reliefului dificil, este clar că nu toate locuințele din România vor putea fi racordate la rețeaua de gaze naturale. Acolo unde astfel de investiții nu se justifică, vor trebui găsite altfel de soluții pentru încălzire sustenabilă, care folosesc sursele regenerabile de energie.

Franklin D. Roosevelt spunea că „adevăratul test al progresului nostru nu constă în capacitatea de a îi face pe cei înstăriţi să prospere şi mai mult; ci în capacitatea noastră de a oferi suficient celor care au prea puţin“. În această notă, o societate care îi ignoră pe cei lipsiţi de resurse este ea însăşi o societate săracă.

Soluții de încălzire tot mai moderne și eficiente

Mai trebuie menționat faptul că piața lemnului este una foarte volatilă, cu variații mari de preț de la o regiune la cealaltă și de la un anotimp la celălalt, cu riscuri mari de consum ilicit, lucru care generează un întreg lanț de efecte nefavorabile printre care chiar și obținerea lemnului la prețuri care perpetuează consumul ineficient.

Acolo unde electricitatea este o alternativă pentru încălzirea locuințelor, prețul net favorabil al gazelor naturale față de energia electrică îl face mult mai competitiv pe cel dintâi, a explicat CSD, în studiul menționat.

În plus, aparatele pe gaze naturale continuă să evolueze și să inoveze.

De pildă, cazanele pe gaze naturale în condensare, care rămân cea mai vândută tehnologie de încălzire din Europa, pot economisi până la 20% din consumul de gaz natural în comparație cu cazanele clasice pe gaz și sunt gata să funcționeze cu gaze regenerabile. Aparatele moderne, cum ar fi pompele de căldură cu absorbție de gaz, pot atinge chiar și o eficiență energetică primară de până la 140% și pot contribui la economii suplimentare semnificative de energie folosind gaze naturale, arată asociațiile Eurogas and Gas Infrastructure Europe.

  • Pentru a reduce consumul de energie al clădirilor cât mai rapid și la cel mai mic cost posibil în UE, este necesar un amestec echilibrat de tehnologii de încălzire și vectori de energie. Să ne bazăm exclusiv pe electrificare nu va oferi rezultatul dorit, mai afirmă cele două asociații.

Deși pompele electrice de căldură vor trebui cu siguranță să facă parte din soluție, lansarea lor masivă și rapidă este îngreunată de un set de factori, cum ar fi necesitatea de a consolida rețelele electrice, capacitățile de generare a energiei electrice de vârf și costurile asociate, lipsa capacității suficiente de producție, bariere arhitecturale, lipsa muncitorilor calificați și certificați capabili să le instaleze și costurile mari de investiții inițiale pentru consumatori, au explicat cele două asociații.

  • Nu în ultimul rând, soluțiile moderne de încălzire trebuie cuplate cu măsuri de creștere a eficienței energetice a locuințelor, în special în cazul consumatorilor vulnerabili sau aflați în situație de sărăcie energetică. Un program amplu de izolare a blocurilor de locuinţe, nu numai cele poziţionate pe bulevardele principale, va ajuta foarte mult locuitorii să menţină locuinţele încălzite corespunzător, cu beneficii atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar. Mitul care perpetuează ideea că tehnologia şi digitalizarea sunt în beneficiul exclusiv al oamenilor înstăriţi ar trebui să fie demontate. De asemenea, autoritățile trebuie să elaboreze politici de sprijin pentru renovare și eficientizare și pentru locuințele din mediul rural.