Gazele naturale vor continua să joace un rol-cheie în strategia de decarbonare a Uniunii Europene, prin înlocuirea capacităților actuale de producție a energiei pe bază de cărbune, dar și prin contribuția la crearea infrastructurii pentru hidrogen la costuri mai mici. A spus-o recent Frans Timmermans, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene și comisar pentru Climă.

Potrivit acestuia, gazele naturale vor continua să își joace rolul în anumite părți ale Europei.

„Încetarea completă a sprijinului pentru infrastructura de gaze naturale va fi cu certitudine discutabilă, mai ales în regiunile care plănuiesc să extindă folosirea gazelor naturale pentru a înlocui cărbunele”, a afirmat acesta, citat de EUobserver.

Cred că acesta este un avertisment pe care trebuie să îl adaug”, a completat comisarul pentru Climă, în cadrul unei conferințe legate de relansarea economică verde a UE.

România, al doilea producător de gaze naturale ca mărime după Olanda din UE, după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar, este unul dintre statele care vor miza masiv pe gaze naturale în eforturile sale de reducere a emisiilor de carbon din sectorul energetic. Acestea sunt unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea temperaturilor pe Glob.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 trimis de autoritățile române la Bruxelles arată clar acest lucru.

Emisii de CO2 la jumătate față de cărbune

Importanța gazelor naturale este evidentă: în primul rând, emit în medie cu 50% mai puțin dioxid de carbon (CO2) decât cărbunele atunci când sunt arse în centrale de producție a energiei. În funcție de gradul de uzură a termocentralelor, diferența poate fi chiar mai mare.

Potrivit ultimelor date disponibile (Raportul Anual ANRE, 2017) incluse în PNIESC, emisiile specifice de CO2 s-au situat la 911,14 g/kWh pentru cărbune, respectiv la 407,04 g/kWh pentru gaze naturale, în 2017.

Astfel, planul de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de electricitate pe bază de cărbune, presupune înlocuirea și completarea, până în anul 2030, a 1.260 MW în centrale pe bază de cărbune cu 1.400 MW centrale pe gaze naturale și 300 MW energie regenerabilă (din energie solară). În plus, PNIESC prevede dezvoltarea unor capacități în regim de cogenerare de înaltă eficiență în producția de energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire, tot pe bază de gaze naturale. În total, în perioada 2021-2030 ar urma să fie construită la nivel național, conform acestui plan, o capacitate totală de circa 2.900 MW în unități noi pe gaze naturale. Planul detaliat îl găsiți AICI.

Gazele naturale, „partener” pentru regenerabile

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, România a propus Comisiei Europene, pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, instalarea unor noi capacități de energie eoliană de 2.302 MW și fotovoltaică de 3.692 MW. Pentru stabilitatea sistemului, „este nevoie de instalarea de capacități de back-up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice”, se precizează în PNIESC.

Dezvoltarea/modernizarea centralelor pe bază de gaze naturale este necesară și în contextul în care energia eoliană și solară reprezintă o sursă variabilă și nu asigură acoperirea cererii de energie, astfel încât acestea nu pot fi luate în calcul ca unice surse de producție a energiei electrice, mai ales în situații meteo extreme”, se mai arată în documentul menționat.

În 2019, scădere record a producției pe bază de cărbune

Strategia de decarbonare a României este în linie cu ceea ce se întâmplă la nivel european, unde capacitățile de producție a electricității pe bază de cărbune a cunoscut un declin fără precedent, în 2019. În doar un an, producția de energie pe bază de cărbune a scăzut cu 24% în UE și este acum la mai puțin de jumătate față de nivelul din 2007, conform raportului “The European Power Sector in 2019”.

Jumătate din capacitatea pe cărbune ieșită din producție a fost înlocuită cu energie eoliană și fotovoltaică, iar cealaltă jumătate a fost înlocuită cu producție pe gaze naturale, care a devenit mai competitivă pe fondul prețului mai mare al certificatele de CO2 și al prețurilor mai mici la gaze naturale.

Per ansamblu, producția de electricitate pe bază de gaze naturale a crescut cu 15% și a reprezentat 23% din producția totală de energie a UE, se arată și în Raportul trimestrial privind piața de gaze naturale publicat de Comisia Europeană. 

Așadar, gazele naturale vor juca un rol tot mai mare în tranziția spre o economie cât mai curată. Dincolo de producția de electricitate, acest combustibil neregenerabil mai poate avea numeroase aplicații – de pildă, în obținerea de hidrogen, considerat unul din cei mai importanți combustibili ai viitorului, dar și în transport.

E nevoie însă ca România să valorifice noile zăcăminte descoperite de care dispune pentru a acoperi în totalitate necesarul intern în creștere și a crește securitatea energetică.

„În acest sens, implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre reprezintă un obiectiv important pentru România”, se mai arată în PNIESC.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor și pune în practică acest deziderat.