România este o ţară cu o vastă tradiţie în resursele energetice, iar gazele naturale au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea socio-economică a țării.
Istoria industriei locale este printre cele mai vechi din lume. Ea a început în 1909, la Sărmășel, când în timp ce se fora la peste 300 de metri adâncime pentru săruri de potasiu, au izbucnit libere gazele naturale.
Datorită acestor resurse, România s-a putut mândri cu premiere la nivel european, precum:
Vă invităm să urmăriți videograficul următor pentru a descoperi alte momente care au marcat istoria acestui sector:
Este descoperit gazul metan pe teritoriul României la Sărmășel, Mureș. Sonda 2 Sărmășel, destinată inițial extragerii sărurilor de potasiu, a accesat unul dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale ale lumii din acea perioadă.
La Turda s-a înființat prima organizaţie de profil din România şi din Europa, sub denumirea “Erste Siebenbuergische Erdgas Aktiengesellschaft – Prima Societate Transilvăneană pentru conductul gazului pe pământ”, care, având prevăzut în obiectul de activitate transportul şi valorificarea gazelor naturale din zăcământul Sărmăşel.
Este pusă în funcțiune prima conductă de transport de gaze naturale din Europa, între Sărmășel și Turda, cu o lungime de 55 de kilometri, pentru alimentarea consumatorilor industriali şi casnici din oraş.
Oraşul Turda devenea primul oraş din Europa iluminat cu gaze naturale. În perioada 1917 – 1925 s-a realizat alimentarea cu gaz metan a primelor oraşe din Transilvania: Turda, Târnăveni şi Mediaş.
Constituția României adoptată în luna martie 1923 determină naționalizarea bogățiilor subsolului
În luna iulie, se promulgă Legea Minelor, care evidenția că drepturile în domeniul gazelor naturale revin statului direct sau prin asociere cu capital privat. În temeiul acestei legi, în 1925 se înființează Societatea Națională de Gaz Metan SONAMETAN.
Montarea la Mediaş a primei staţii de reglare măsurare-predare a gazelor naturale.
Producţia zilnică de gaze naturale era de circa 5 milioane m3, din care Prahova deţinea 35,7%, Transilvania – 60,8%, iar Bacău, Dâmboviţa şi Buzău – 3,5%.
La 13 iulie, se declanșează o puternică erupție în apropierea sondei 5 Copșa Mică, urmată de un incendiu care nu a putut fi stins decât după șapte ani.
La Mediaș se construiește prima stație de comprimare a gazului metan în butelii, pentru populație.
Începe folosirea gazelor pentru chimizare, când se proiectează și se construiește fabrica de amoniac de la Diciosănmartin (Târnăveni). Punerea în funcțiune a fabricii a fost o premieră mondială prin procedeul de obținere a hidrogenului din metan.
Ritmul accelerat de descoperire și exploatare de noi rezerve au situat România pe locul III în lume în producția de gaze naturale, după SUA și URSS.
Rezervele de gaze libere ale României erau estimate la nivelul anului 1938 la peste 560 Stmc.
Se pune în funcțiune la Copșa Mică instalația de producere a formaldehidei prin procedeul de oxidare directă a gazului metan, noutate pe plan mondial.
A început alimentarea cu gaze a Bucureştiului din două zăcăminte, Măneşti şi Vlădeni situate pe Valea Prahovei.
Începe activitatea de transport național al gazelor, prin finalizarea conductei magistrale din Transilvania spre Muntenia (Botorca – București, lungime 295 km).
Se construieşte primul depozit de înmagazinare a gazelor naturale din România, la Ilimbav, judeţul Sibiu, tot o premieră europeană. România devine prima țară exportatoare de gaze naturale din Europa, prin livrările către Ungaria.
Au început cercetările geofizice pe platoul continental al Mării Negre. În urma rezultatelor obținute, au fost mobilizate institutele de cercetare – proiectare și universitățile de profil din România, precum și fabricile producătoare de utilaj petrolier, pentru proiectarea și realizarea echipamentelor necesare activităților petroliere pe mare. În acea perioadă, România era al doilea producător și exportator de utilaj petrolier din lume.
România e al patrulea cel mai mare producător de gaze din lume, cu un procent de 2,54% din producția mondială.
Prima platformă marină de foraj, realizată integral în România, a fost montată în largul Mării Negre.
Se atinge volumul maxim de producție – de 29,83 mld mc, obținute din cu 1655 de sonde în exploatare.
România ocupa locul al 7-lea în lume, cu o producție de 28,2 mld mc de gaze naturale, ceea ce reprezenta 1,51% din producția mondială.
Prin ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România urcă de pe locul 3 pe locul 2 în topul celor mai mari producători de gaze naturale, după Olanda, producția medie anuală fiind de circa 10 mld mc.
„Experiența în acest sector a făcut ca în secolul XX economia națională să se bazeze foarte mult pe industria petrolului și a gazelor naturale. Totodată, trebuie subliniat și faptul că legislația specifică industriei a ținut și ea pasul cu timpurile.
Au fost momente cheie când legiuitorii țării au înțeles responsabilitatea clipei lor de a anticipa o tendință globală pentru această industrie și de a facilita țării noastre un loc fruntaș într-o cursă ce continuă și în ziua de astăzi.
Doar astfel industria românească de petrol și gaze naturale a putut înregistra de-a lungul unui secol și jumătate numeroase premiere mondiale sau europene și economia românească a cunoscut o puternică ascensiune în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, de venituri substanțiale la bugetul de stat, la investiții în cercetare și inovare și, nu în ultimul rând, la crearea unui sistem de învățământ cu o reputație internațională de netăgăduit.
Pe lângă istoria impresionantă în acest domeniu, România are și la acest moment a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din UE, după Olanda, și noi rezerve sunt încă descoperite anual”.
