Criza scumpirii fără precedent a energiei, ce a afectat toate economiile din Europa, oferă un bun prilej de a trage lecțiile potrivite. Iar cea mai importantă este cât de mult pierdem din faptul că, deși dispunem de atâtea resurse proprii de gaze naturale, ele rămân nevalorificate. Pentru România, blocarea legislativă a extragerii resurselor din Marea Neagră, descoperite încă din 2012, a deschis poarta pentru o dependență tot mai mare de importuri, în contextul unor tensiuni geopolitice în creștere între Rusia și Ucraina, ce amplifică riscurile privind siguranța aprovizionării. Resursele suplimentare offshore ar fi atenuat efectele pe plan local ale acestei crize și nu am mai fi fost vulnerabili în plină iarnă. 

„Dacă investiţiile ar fi început în 2018, acum am fi avut gaze naturale. Am pierdut venituri din taxe, securitatea aprovizionării şi posibilitatea de a deveni un jucător regional. Pieţele sunt conectate, însă gazele din Marea Neagră ar fi redus şocul şi ne-ar fi dat mai mult spaţiu de manevră pentru a ajuta gospodăriile şi companiile”, a declarat recent, pentru Reuters, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

În plus, deși rezervele de gaze estimate ale României nu se compară cu cele ale Rusiei, analiştii estimează că ele ar putea totuşi contesta poziţia dominantă de care se bucură grupul rus Gazprom în Europa Centrală şi de Est. 

Julian Bowden, Senior Visiting Research Fellow în cadrul Oxford Institute for Energy Studies, a afirmat că pentru regiune Marea Neagră va însemna mult. 

„România va fi transformată dintr-un mic importator într-un mic exportator către vecinii săi, ceea ce pentru regiune ar fi un proces transformator. Pentru piața din regiune, crearea unui hub regional este un obiectiv. După părerea mea ar fi revoluționar dacă acest lucru se va întâmpla. Cred că este de dorit în regiune și acest lucru ar schimba poziția României”, a afirmat acesta, în cadrul Romanian International Gas Conference 2021.

De altfel, o statistică a Agenției de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei (ACER) arată lichiditatea extrem de redusă a pieței în zona estică a UE, tradițional dependentă de Rusia ca furnizor extern de gaze naturale.

Companiile concesionare din Marea Neagră au cheltuit câteva miliarde de dolari pentru a identifica rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, estimate că se află în platoul continental românesc. Și totuși, investițiile nu au putut demara încă, în absența unui cadru fiscal și legislativ atractiv. 

„Discutăm despre securitate energetică, și noi nu suntem în stare să fim independenți când avem atâtea resurse”, a declarat, la rândul său, Cătălin Niță, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

Incertitudinea surselor de aprovizionare, la baza crizei prețurilor

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) notează cauzele principale care stau la baza crizei actuale ale pieței de gaze naturale: 

  • redresarea economică globală excepțional de rapidă de anul trecut, ce a majorat cererea pentru resurse;
  • întreruperile și blocajele în aprovizionare, lucrările de întreținere a infrastructurii cheie de gaze;
  • o aprovizionare insuficientă din Rusia, care pare să fi creat un „deficit artificial” pe piețele europene, prin reducerea exporturilor cu aproximativ un sfert față de anul anterior, în ciuda prețurilor record de pe piață;
  • volumele mai mici de gaze naturale înmagazinate.

Depozitarea subterană rămâne principala sursă de flexibilitate pe termen scurt pentru piețele de gaze naturale din Europa. Cu toate acestea, nivelurile stocurilor mai mici decât media (aproximativ 50% nivel de umplere la începutul lunii ianuarie, comparativ cu o medie de aproape 70%, în ultimul deceniu) creează și mai multe probleme legate de securitatea aprovizionării, în special în perioadele de frig de la sfârșitul iernii. Acesta este motivul pentru care incertitudinea cu privire la prețuri și aprovizionare rămâne ridicată la începutul lunii ianuarie, cea mai mare parte a sezonului de încălzire încă urmând să vină”, se arată într-o analiză publicată de Fatih Birol, Director Executiv al IEA.

Comisia Europeană confirmă, în cel mai recent raport al său privind piața gazelor naturale, că una dintre cauzele care au condus la explozia prețurilor la gaze naturale din Europa a fost gradul redus de umplere a depozitelor din UE pentru iarnă. 

„Rata medie de umplere la sfârșitul lunii septembrie 2021 (74,6%) a fost cea mai scăzută pentru această perioadă din ultimul deceniu (variind istoric între 81% și 97%). Fluxuri de gaze naturale mai mici decât cele așteptate din surse importante (cum ar fi Rusia, gaz natural lichefiat și, în unele perioade, din Norvegia) au dus la o scădere a aprovizionării pentru injecția în depozite”, notează Comisia Europeană.

De asemenea, deficitul de ofertă pe piața de gaze naturale a fost accentuat de faptul că, în trimestrul III 2021, afluxul de gaz rusesc a fost mult mai mic decât se aștepta, iar lucrările de întreținere din septembrie la infrastructura norvegiană au pus un obstacol în calea reumplerii rapide a depozitelor. 

În același timp, „producția de energie din surse regenerabile a fost mai mică, ceea ce a determinat o utilizare mai mare a gazelor naturale în producerea de energie electrică. Toți acești factori au contribuit la creșterea semnificativă a prețului en-gros la gaze în T3 2021 pe piețele europene”, a mai explicat Comisia Europeană.

Graficul următor, extras din raportul Comisiei Europene, oglindește perfect creșterea explozivă a cotațiilor spot pentru gaze naturale, în principalele centre europene de tranzacționare:

Soluții pentru contracararea vulnerabilităților în materie de securitate energetică

Agenția Europeană pentru Energie notează că gazele naturale vor rămâne un combustibil esențial pentru generarea de energie electrică în anii următori. De aceea, recomandă guvernelor europene „să consolideze politicile și reglementările privind stocarea gazelor naturale și să caute să își diversifice sursele de aprovizionare”.

Șeful IEA subliniază că „potențialele vulnerabilități în materie de securitate energetică nu dispar într-un sistem energetic bogat în surse regenerabile și mai electrificat”. 

„Situația actuală subliniază faptul că sistemele energetice se confruntă cu riscuri semnificative dacă se bazează prea mult pe un singur furnizor pentru un element cheie. Astăzi sunt gaze naturale; mâine, ar putea fi altceva, cum ar fi litiul. Acesta este motivul pentru care îndemn guvernele să acționeze acum pentru a aborda provocările de astăzi privind securitatea energetică și cele ale viitorului”, spune Fatih Birol.

Gazele naturale, mijloc pentru o tranziție energetică responsabilă

În mod similar, Comisia Europeană recunoaște rolul important pe care îl vor avea în continuare gazele naturale pentru asigurarea unei tranziții energetice rezonabile pentru consumatori, mai ales în statele dependente de cărbune, cum e și România. 

„Având în vedere diferitele provocări legate de tranziție la nivelul statelor membre, Comisia Europeană consideră că gazele naturale și energia nucleară pot juca un rol ca mijloc de facilitare a tranziției către un viitor bazat în principal pe energie din surse regenerabile”,argumentează Executivul de la Bruxelles. În acest context, gazele naturale sunt luate în calcul pentru a fi incluse în Taxonomie – sistemul de clasificare a activităților sustenabile. 

Condițiile vor fi însă stricte – cum ar fi faptul că gazele naturale trebuie să provină din surse regenerabile sau să aibă emisii scăzute, până în 2035 (sursa, AICI).

Timpul este pe sfârşite și riscăm să pierdem toate oportunitățile

În România, gazele naturale au o pondere importantă și în mixul de resurse pentru producția națională de electricitate, în medie 20-25%, în funcție de disponibilitatea altor resurse. Iată, de pildă, situația din 26 ianuarie, când centralele pe gaze naturale asigurau aproape un sfert din producție, conform datelor Transelectrica, operatorul sistemului energetic național. 

În plus, România intenţionează să utilizeze fondurile de la Uniunea Europeană pentru a elimina cărbunele şi a-l înlocui cu gaze naturale, energie nucleară şi energii regenerabile. În acest context, cu atât mai mult e nevoie de o decizie rapidă de investiții în Marea Neagră, date fiind termenele scurte de implementare a investițiilor (de exemplu, cele 300 milioane de euro disponibile prin PNRR pentru centrale noi pe gaze naturale trebuie cheltuite până în 2026). De asemenea, reglementările tot mai stricte de la Bruxelles în privința emisiilor pun presiuni suplimentare pe valorificarea acestui combustibil. 

Timpul este pe sfârşite”, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. „Dacă vom mai aştepta mult, vom pierde toate oportunităţile”, a recunoscut acesta, cu privire la resursele offshore. 

Fără exploatarea resurselor din Marea Neagră, rata importurilor de gaze naturale va depăși 50% până în 2030, conform estimărilor făcute de companii din domeniu. Într-un sondaj realizat de INSCOP Research anul trecut – Barometrul Securității Energetice – 86% dintre români au spus că sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaze naturale din țărmul românesc al Mării Negre (în creștere față de 79% în iunie 2020). Mai rămâne ca legiuitorii să ia la timp deciziile corecte, care să permită aducerea la suprafață a acestor resurse proprii atât de importante pentru securitatea energetică a țării.