Bd. Alexandru I. Cuza Nr. 44
București
Email
contact@gazderomania.ro

Etichetă: combustibil de tranzitie

4 posts

România are o putere foarte mare în Europa și în același timp o oportunitate uriașă pentru țară: propriile resurse energetice, în special cele de gaze naturale. Datorită acestora, suntem unul dintre statele din regiune cel mai puțin dependente de importurile de energie. În plus, un avantaj foarte mare este dat de mixul energetic echilibrat, ceea ce ne conferă un nivel ridicat de securitate energetică. Iar sursa cu cea mai mare pondere în totalul producției interne de energie primară o reprezintă gazele naturale.

„România are și va continua să se bazeze pe un mix energetic echilibrat și diversificat, ceea ce oferă credibilitate pentru asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării”, arată Guvernul, în proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.

Graficul de mai jos, extras din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) publicat de Ministerul Energiei în 2020, arată că gazele naturale contribuie în medie cu 33% la mixul producției de energie primară în România, locul secund fiind ocupat de sursele de energie regenerabilă, iar locul trei, de combustibilii solizi.

Datorită acestor resurse, țara noastră are unul dintre cele mai mici grade de dependență de importuri din UE, după cum arată datele Eurostat (2020). Poziția noastră la marginea estică a NATO și UE, în zona tensionată geopolitic a Mării Negre, face cu atât mai important aspectul securității energetice.

România se poate mândri cu o istorie impresionantă în domeniul petrolului și gazelor naturale, fiind printre pionierii globali în extragerea acestor resurse. După mai bine de un secol de exploatare a gazelor naturale, producția existentă ne plasează pe locul secund în UE în topul producătorilor.

La acestea se adaugă zăcămintele abundente descoperite în Marea Neagră, care, dacă vor fi exploatate, nu doar că vor securiza integral nevoile de gaze naturale ale țării, dar ne pot transforma într-un furnizor important de securitate energetică în regiune. 

Prin valorificarea potențialului de hidrocarburi și offshore al surselor regenerabile din Marea Neagră, România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică”, se precizează în proiectul Strategiei energetice a României pentru perioada 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.

De la independență energetică la condiții de piață liberă

Pe de altă parte, „piețele internaționale de energie se află într-o schimbare dinamică și complexă pe mai multe dimensiuni: tehnologică, climatică, geopolitică și economică”, se mai menționează în document.

Una dintre cele mai importante schimbări la care România a trebuit să se adapteze a fost trecerea de la o viziune de dezvoltare a sectorului energetic bazată pe conceptul independenţei energetice, dominant până în 1989 și care presupunea descoperirea și valorificarea resurselor pe teritoriul național, la cel de securitate energetică. Noul concept a venit odată cu aderarea țării la Uniunea Europeană și a presupus tranziția la condiţiile de piață liberă.

„Astfel, principala provocare pentru sectorul energetic constă în reconfigurarea sistemului energetic și reformarea pieței de energie pentru a putea face faţă competiţiei de piață”, arată Strategia energetică națională.

Acest lucru a presupus și deschiderea tot mai mare a pieței interne către țările vecine, prin interconectări sau fluxuri bidirecționale, care să permită atât importul, cât și exportul de gaze naturale. Libera circulație permite diversificarea surselor de aprovizionare, posibilitatea de a cumpăra din regiune, dacă sunt oportunități de prețuri mai mici, volume mai mari ce pot fi tranzacționate pe piața locală și, în consecință, o concurență mai mare între furnizori. În plus, oferă și răspunsuri la situații de criză în aprovizionare.

Interesul României: de a folosi gazele naturale în procesul de tranziție

De asemenea, cea mai mare provocare pentru sectorul energetic românesc este adusă acum de tranziția energetică spre o Europă neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Gazele naturale pot juca un rol esențial aici. Nu doar că sunt combustibilul fosil cel mai curat, dar sunt o resursă de care România dispune intern și care pot contribui la tranziția spre o economie cu emisii reduse de carbon, prin contribuția pe care o pot avea atât în sectorul energetic, cât și în transporturi sau industrie.

De aceea, la reuniunea Consiliului European din 11 decembrie 2020, unde liderii UE au ajuns la un acord pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 față de 1990, președintele României, Klaus Iohannis, a precizat că „România s-a asigurat că interesele sale sunt acoperite, inclusiv prin menținerea deciziei asupra mixului energetic național și utilizarea gazului în procesul de tranziție”.

Cu circa 80% din grupurile termoenergetice din țară având durata de viață depășită, sectorul energetic trebuie să se modernizeze cu noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante sau mai puțin poluante.

În acest sens, investiţiile în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin înlocuirea cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie, precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionare pe gaze naturale, sunt considerate prioritare în Strategia energetică a României.

Dincolo de acest aspect al decarbonării, centralele flexibile pe gaze naturale pot acoperi rapid vârfurile de consum, balansând producția intermitentă de electricitate din surse regenerabile, având astfel un rol activ în securizarea aprovizionării cu electricitate a țării.

În Planul Național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) se menționează că, pe dimensiunea securității energetice, Comisia Europeană a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin care facilitează îndeplinirea obiectivelor din domeniul securității energetice, cu accent pe diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice.

Ministerul Energiei precizează în PNIESC că, pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:

– Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;

– Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon.

„Acesta reprezintă un proiect de investiții prioritar în strategia energetică, întrucât generează un impact pozitiv asupra emisiilor de CO2 în producerea de energie electrică și contribuie la asigurarea securității energetice și reducerea dependenței de resursele energetice externe”.

Cogenerarea, cea mai eficientă modalitate de a încălzi zonele urbane

De asemenea, gazele naturale pot juca un rol considerabil într-un alt domeniu extrem de important și care are nevoie de reformare urgentă: încălzirea centralizată. Deși în România acest sector a cunoscut o degradare permanentă din 1990 încoace, în lipsa investițiilor, în Europa tendința este de a sprijini cogenerarea, care s-a dovedit a fi cea mai eficientă modalitate de a încălzi zonele urbane. Centralele în cogenerare pe gaze naturale pot atinge o eficiență de până la 95%, așadar sunt cea mai eficientă soluție pentru reducerea emisiilor în sectorul încălzirii centralizate.

Cuvinte-cheie: Stabilitate, predictibilitate, atractivitate

Pe de altă parte, în tot acest tablou, trebuie luat în calcul un aspect foarte important: și anume că majoritatea zăcămintelor de gaze naturale sunt mature și înregistrează un declin al producției. Iar orice moleculă în minus din producția internă trebuie compensată de importuri.

Pentru a combate declinul natural al producției, este nevoie de investiții uriașe. Proiectele de exploatare offshore de mare adâncime au nevoie de câteva miliarde de euro pentru a fi investite doar în faza inițială, până la începerea propriu-zisă a producției. De asemenea, pe uscat, zăcămintele potențiale sunt la adâncimi mari, la care nu s-a forat până acum. Pentru a ajunge la ele, e nevoie din nou de tehnologii costisitoare și miliarde de euro investite.

De aceea, stabilitatea, predictibilitatea legislativă și un mediu fiscal atractiv sunt condiții esențiale pentru a asigura securitatea energetică a României.

Pandemia COVID-19 a adus multe incertitudini, însă, cu siguranță, un lucru nu s-a schimbat: ambiția UE de a deveni neutră climatic până în 2050. Pe lângă obținerea unor emisii zero nete de carbon, reducerea emisiilor de metan, al doilea gaz cu efect de seră ca importanță, contribuie la obiectivele de a menține temperatura în limitele setate de Acordul de la Paris.

Read more Un aer mai curat prin reducerea emisiilor de metan

Transportul joacă un rol vital în viața noastră de zi cu zi. Pe măsură ce parcurgem din ce în ce mai multe distanțe, amprenta de carbon a activităților noastre de transport crește. Gazele naturale sunt o sursă de energie matură și un releu tehnologic pentru sectorul transportului și tranziția către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Asigură o combustie curată și se bazează pe o tehnologie dezvoltată, accesibilă și competitivă, de aceea reprezintă una dintre soluțiile pentru o mobilitate cu emisii reduse de carbon.

Promovarea gazului natural, în stare lichefiată sau comprimată, ca sursă alternativă la carburanţii convenţionali, a fost inclusă inclusiv în strategia Uniunii Europene privind eficientizarea energetică şi scăderea emisiilor poluante, transpusă prin Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (DAFI).

Aceste obiective pot stimula creșterea rolului gazelor naturale atât în transportul rutier, cât și în cel maritim. Gazele naturale sunt disponibile ca soluții pentru transport sub forma gazelor naturale comprimate (GNC) și a gazelor naturale lichefiate (GNL). În sectorul rutier, acestea pot fi utilizate atât la vehiculele mici (doar GNC), cât și la camionete, autobuze sau mijloace de transport greu de marfă (atât GNC, cât și GNL). GNL este un combustibil alternativ și pentru industria navală, datorită lipsei emisiilor de sulf.

Ținta Green Deal pentru transport

Transportul generează în prezent circa un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene. În acest context, Green Deal urmărește o reducere a acestei cantități cu 90% până în 2050. Perioada de timp 2020 – 2030 aduce influențe de noi tehnologii, fără însă a elimina carburanții tradiționali de pe lista hidrocarburilor, ceea ce înseamnă că, în viitor, un mix echilibrat va asigura securitatea energetică și un transport sustenabil. Una dintre sursele promovate în cadrul mix-ului energetic este gazul natural, o sursă curată cu perspective eficiente pentru intervalul 2030 – 2050 în contextul decarbonizării, fiind o soluție de combustibil pentru o tranziție asumată.

Vehiculele care folosesc gaze naturale emit cu până la 23% mai puțin CO2 decât mașinile convenționale. Datorită impactului redus asupra calității aerului în aglomerările urbane, vehiculele pe gaze naturale sunt utilizate în mod special în transportul comun urban. De asemenea, emisiile de SOx, NOx și monoxid de carbon și pulberile în suspensie pot fi reduse în mod semnificativ prin utilizarea vehiculelor pe gaze naturale.

The Natural & bio Gas Vehicle Association (NGVA Europe), o asociație care promovează utilizarea gazelor naturale și regenerabile drept combustibil de transport, arată că gazele naturale oferă de asemenea sinergii importante cu biometanul din deșeuri și biomasă, ori cu gazul sintetic produs din energia eoliană sau fotovoltaică.

Decarbonarea transportului rutier a fost inițial așteptată prin folosirea biocarburanților și a electrificării. Recent însă, îngrijorările legate de sustenabilitatea biocarburanților au limitat folosirea lor. Gazele naturale folosite drept combustibil de transport reprezintă o tehnologie dovedită și ușor de folosit în motoarele convenționale cu combustie, arată asociația Eurogas, în studiul „The sustainable credentials of gas. A study of scenarios to 2050 by using PRIMES”. Pentru autovehicule, care sunt în general folosite pentru călătorii pe distanțe scurte sau medii, GNC prezintă un potențial mare, alături de motoarele hibride sau electrice. Pentru vehiculele grele de transport, care necesită o densitate energetică ridicată pentru a-și transporta marfa, electricitatea nu este potrivită, în schimb gazele naturale pot fi folosite sub forma GNC sau GNL, mai arată Eurogas.

GNC și GNL, printre combustibilii alternativi susținuți de UE

Directiva pentru dezvoltarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi (2014/94/EU) le cere statelor membre să asigure o infrastructură minimă pentru combustibili alternativi precum electricitatea, hidrogenul și gazele naturale. Dezvoltarea pieței combustibililor alternativi a fost ținută pe loc de trei bariere principale, care au funcționat ca un cerc vicios: costul ridicat al vehiculelor, un nivel scăzut al acceptării de către consumatori, precum și lipsa stațiilor de realimentare.

Astfel, directiva a setat un cadru de reglementare pentru GNC care prevede că statele membre trebuie să asigure până la finalul lui 2020 instalarea unui număr suficient de puncte de încărcare accesibile public, cu standarde comune, astfel încât să permită circulația vehiculelor pe GNC atât în zonele urbane, cât și în cele suburbane, precum și în rețeaua principală TEN-T (Trans-European Transport Network). Directiva recomandă cel puțin un punct de încărcare la fiecare 150 km până la finele lui 2025, totuși acesta nu este o cerință obligatorie.

În privința GNL, Comisia Europeană arată că vehiculele pe gaze naturale/biometan oferă astăzi o tehnologie bine dezvoltată, cu performanțe echivalente celor pe carburanți convenționali. Astfel, pentru dezvoltarea LNG în sectorul rutier, directiva cere statelor membre să asigure un număr suficient de puncte de încărcare publice, cu standarde comune, pe rețeaua TEN-T. Directiva recomandă cel puțin un punct de încărcare la fiecare 400 km să fie instalat până la finele lui 2025, cerința nefiind obligatorie. Mai multe detalii despre acest lucru pot fi consultate în documentul Comisiei Europene intitulat „Alternative Fuels. Member State Country Fiches”.

La nivelul UE, tehnologia GNC a fost insuficient dezvoltată, piețele cu cel mai mare număr de vehicule pe bază de GNC aflate în circulație fiind Italia – de departe lider la acest capitol, Germania și Bulgaria, potrivit unui alt raport al Comisiei Europene, publicat în 2019.

Sursa: https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/legislation/swd20190029.pdf

În rândul celor 27 de state membre, România se află abia pe locul 20, deși suntem o țară cu rezerve mari de gaze naturale, care ar putea fi utilizate în acest scop. Acest sector nu s-a dezvoltat pe plan local și din lipsa suportului guvernamental, direcționat momentan doar în zona de autovehicule electrice. Sprijinirea prin politici publice a tehnologiei GNC, respectiv GNL ca soluție de transport ar aduce numeroase beneficii pentru industria locală de gaze naturale, pentru consumatori și pentru mediu.

Gazele naturale vor continua să joace un rol-cheie în strategia de decarbonare a Uniunii Europene, prin înlocuirea capacităților actuale de producție a energiei pe bază de cărbune, dar și prin contribuția la crearea infrastructurii pentru hidrogen la costuri mai mici. A spus-o recent Frans Timmermans, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene și comisar pentru Climă.

Potrivit acestuia, gazele naturale vor continua să își joace rolul în anumite părți ale Europei.

„Încetarea completă a sprijinului pentru infrastructura de gaze naturale va fi cu certitudine discutabilă, mai ales în regiunile care plănuiesc să extindă folosirea gazelor naturale pentru a înlocui cărbunele”, a afirmat acesta, citat de EUobserver.

Cred că acesta este un avertisment pe care trebuie să îl adaug”, a completat comisarul pentru Climă, în cadrul unei conferințe legate de relansarea economică verde a UE.

România, al doilea producător de gaze naturale ca mărime după Olanda din UE, după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar, este unul dintre statele care vor miza masiv pe gaze naturale în eforturile sale de reducere a emisiilor de carbon din sectorul energetic. Acestea sunt unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea temperaturilor pe Glob.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 trimis de autoritățile române la Bruxelles arată clar acest lucru.

Emisii de CO2 la jumătate față de cărbune

Importanța gazelor naturale este evidentă: în primul rând, emit în medie cu 50% mai puțin dioxid de carbon (CO2) decât cărbunele atunci când sunt arse în centrale de producție a energiei. În funcție de gradul de uzură a termocentralelor, diferența poate fi chiar mai mare.

Potrivit ultimelor date disponibile (Raportul Anual ANRE, 2017) incluse în PNIESC, emisiile specifice de CO2 s-au situat la 911,14 g/kWh pentru cărbune, respectiv la 407,04 g/kWh pentru gaze naturale, în 2017.

Astfel, planul de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de electricitate pe bază de cărbune, presupune înlocuirea și completarea, până în anul 2030, a 1.260 MW în centrale pe bază de cărbune cu 1.400 MW centrale pe gaze naturale și 300 MW energie regenerabilă (din energie solară). În plus, PNIESC prevede dezvoltarea unor capacități în regim de cogenerare de înaltă eficiență în producția de energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire, tot pe bază de gaze naturale. În total, în perioada 2021-2030 ar urma să fie construită la nivel național, conform acestui plan, o capacitate totală de circa 2.900 MW în unități noi pe gaze naturale. Planul detaliat îl găsiți AICI.

Gazele naturale, „partener” pentru regenerabile

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, România a propus Comisiei Europene, pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, instalarea unor noi capacități de energie eoliană de 2.302 MW și fotovoltaică de 3.692 MW. Pentru stabilitatea sistemului, „este nevoie de instalarea de capacități de back-up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice”, se precizează în PNIESC.

Dezvoltarea/modernizarea centralelor pe bază de gaze naturale este necesară și în contextul în care energia eoliană și solară reprezintă o sursă variabilă și nu asigură acoperirea cererii de energie, astfel încât acestea nu pot fi luate în calcul ca unice surse de producție a energiei electrice, mai ales în situații meteo extreme”, se mai arată în documentul menționat.

În 2019, scădere record a producției pe bază de cărbune

Strategia de decarbonare a României este în linie cu ceea ce se întâmplă la nivel european, unde capacitățile de producție a electricității pe bază de cărbune a cunoscut un declin fără precedent, în 2019. În doar un an, producția de energie pe bază de cărbune a scăzut cu 24% în UE și este acum la mai puțin de jumătate față de nivelul din 2007, conform raportului “The European Power Sector in 2019”.

Jumătate din capacitatea pe cărbune ieșită din producție a fost înlocuită cu energie eoliană și fotovoltaică, iar cealaltă jumătate a fost înlocuită cu producție pe gaze naturale, care a devenit mai competitivă pe fondul prețului mai mare al certificatele de CO2 și al prețurilor mai mici la gaze naturale.

Per ansamblu, producția de electricitate pe bază de gaze naturale a crescut cu 15% și a reprezentat 23% din producția totală de energie a UE, se arată și în Raportul trimestrial privind piața de gaze naturale publicat de Comisia Europeană. 

Așadar, gazele naturale vor juca un rol tot mai mare în tranziția spre o economie cât mai curată. Dincolo de producția de electricitate, acest combustibil neregenerabil mai poate avea numeroase aplicații – de pildă, în obținerea de hidrogen, considerat unul din cei mai importanți combustibili ai viitorului, dar și în transport.

E nevoie însă ca România să valorifice noile zăcăminte descoperite de care dispune pentru a acoperi în totalitate necesarul intern în creștere și a crește securitatea energetică.

„În acest sens, implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre reprezintă un obiectiv important pentru România”, se mai arată în PNIESC.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor și pune în practică acest deziderat.