Securitatea și prosperitatea oricărei economii sunt influențate atât de regimul climatic, cât și de un sistem energetic durabil, sigur și accesibil tuturor. Criza energetică pe care o traversăm demonstrează rolul esențial al gazelor naturale în buna funcționare a economiilor. Comisia Europeană (CE) a decis, la începutul acestei luni, includerea gazelor naturale în taxonomie – sistemul de clasificare a activităților verzi – cu limite clare și perioade de eliminare treptată, recunoscând practic rolul acestei resurse de a asigura o tranziție lină și controlată spre atingerea obiectivelor ambițioase de neutralitate climatică pentru 2050, axate pe creșterea ponderii energiei regenerabile.

Decizia CE a fost motivată de faptul că gazele naturale vor continua să joace un rol important în ceea ce privește consumul și producția de energie până în 2030, ulterior, estimându-se o scădere în perspectiva țintelor din 2050.

„Taxonomia UE are obiectivul de a preveni dezinformarea ecologică și de a-i ajuta pe investitori să identifice activitățile economice care corespund obiectivelor UE în domeniul mediului și al climei. Trecerea la energia din surse regenerabile este esențială pentru a atinge neutralitatea climatică. Pe de altă parte, este de asemenea necesar să dispunem de surse stabile pentru a accelera tranziția către un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră”, justifică Executivul de la Bruxelles Actul delegat complementar al UE privind taxonomia (sursa, AICI).

Actul delegat complementar în domeniul climei prezentat de Comisie include anumite activități din sectorul gazelor naturale, la fel ca al energiei nucleare, în categoria activităților de tranziție. „Este vorba despre activități pentru care încă nu există alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon fezabile din punct de vedere tehnologic și economic, dar care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și au potențialul de a juca un rol major în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu obiectivele și angajamentele privind clima ale UE și în condiții stricte, fără a lua locul investițiilor în sursele regenerabile de energie”, arată Comisia Europeană.

Ce efecte are pentru România decizia Comisiei Europene

Decizia de a include gazele naturale în taxonomie deschide „oportunități esențiale pentru următorii ani, care trebuie să asigure consolidarea securității energetice a Uniunii, prin exploatarea înțeleaptă și echilibrată a surselor comunitare de energie”, spune Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial – Departamentul Politici Economice și Sociale.

El subliniază că „dincolo de impactul său inflaționist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente” și arată că „dependența puternică a UE de importurile de energie s-a menținut în continuare, în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut continuu la nivelul Uniunii”.

În acest context al crizei, „poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tunning a calendarului european de <<înverzire>> a economiei”, a mai scris acesta, în opinia „Energia – problema cheie a economiei post-pandemie”.

De asemenea, consilierul prezidențial a subliniat că decizia Comisiei Europene este și rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. De altfel, la reuniunea Consiliului European din 21-22 octombrie 2021, președintele României, Klaus Iohannis, a evidențiat „importanța utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenței energetice actuale de furnizori terți”.

Totodată, el a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, care să includă gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința taxonomiei” (detalii, AICI). Și la reuniunea Consiliului European din 17 decembrie, președintele Klaus Iohannis a reamintit „importanța vitală a gazului și a energiei nucleare pentru România în asigurarea securității energetice, a accesului la energie la prețuri accesibile și a unei tranziții energetice echitabile” (detalii, AICI).

Un moment decisiv pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României

Includerea gazelor naturale în taxonomia UE reprezintă o hotărâre foarte importantă pentru România, care mizează pe gazele naturale pentru decarbonarea sectorului energetic într-o manieră care să fie accesibilă și suportabilă pentru consumatori și care să asigure totodată securitatea energetică.

E un moment deosebit de important, am putea spune chiar decisiv, pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României, în domeniul gazelor naturale din offshore”, a spus consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.

Un proiect declarat strategic, în repetate rânduri, de către reprezentanții statului este exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră, din zăcămintele de mare adâncime. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când au fost descoperite acolo resurse importante, care ne-ar face nu doar autonomi din punct de vedere al aprovizionării, ci chiar un furnizor de securitate energetică în regiune.

România are nevoie de aceste resurse în condițiile în care rata importurilor a crescut de la an la an, ceea ce ne face și mai vulnerabili în situații de criză precum cea pe care toată Europa o traversează acum. Din păcate, legislația nefavorabilă investițiilor blochează în continuare dezvoltarea resurselor offshore, iar legiuitorii încă nu au corectat-o. În acest timp, România a pierdut veniturile la bugetul de stat și locurile de muncă ce s-ar fi creat dacă am fi avut gazele naturale din Marea Neagră, devenind totodată din ce în ce mai dependentă de importuri. 

Dincolo de asigurarea securității energetice într-un context geopolitic tensionat de conflictele dintre Rusia și Ucraina, România mai are o singură fereastră de oportunitate pentru a valorifica aceste resurse, date fiind politicile tot mai stricte de mediu ale Comisiei Europene. Actul delegat complementar în domeniul climei recunoaște rolul pe care îl pot juca gazele naturale în sprijinirea decarbonării, „pentru o perioadă limitată de timp, până la dezvoltarea suficientă a unor alternative mai bune bazate pe tehnologii regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, arată oficialii de la Bruxelles

Iluziile nu vor rezolva criza energetică

Anumiți experți condamnă politica de „înverzire” accelerată a UE. „Cea mai bună modalitate de a rezolva schimbările climatice este să nu stabilești obiective pentru 2050 pe care nimeni nu are idee cum să le atingă”, scrie Thierry Bros, expert în energie și climă, într-o opinie publicată de EurActiv.com. 

Potrivit acestuia, scenariile energetice înalte ale Acordului Verde european nu au făcut nimic până acum pentru a rezolva criza climatică, dar se dovedesc foarte eficiente în alimentarea crizei energetice în curs. Astfel, „Europa se află în mijlocul celei mai grave crize energetice trăite într-o generație”. 

„Acțiunile actuale bazate pe iluzii nu rezolvă criza climatică, dar ele agravează efectiv criza energetică actuală și o potențială recesiune a UE”, notează acesta. Din punctul său de vedere, „publicarea recentă a celui de-al doilea act delegat de taxonomie al UE reprezintă o recunoaștere politică a faptului că gazele naturale și energia nucleară sunt necesare pentru o tranziție energetică eficientă.” (sursa, AICI)

Pe de altă parte, Taxonomia nu este un instrument al politicii energetice a UE, ci un instrument care sporește transparența pe piețele financiare pentru investițiile durabile realizate de sectorul privat. Ceea ce înseamnă că, dacă nu sunt incluse pe această listă a  activităților durabile, anumite investiții vor fi mult mai greu de finanțat. 

Comisia Europeană subliniază că „statele membre rămân pe deplin responsabile și competente pentru stabilirea propriului mix energetic și pentru atingerea unui echilibru adecvat – în ceea ce privește securitatea energetică, stabilitatea prețurilor la energie și angajamentul lor față de decarbonare și neutralitatea climatică”. 

În România, gazele naturale sunt un combustibil principal în mixul energetic. De aceea, în tranziția economiei naționale spre atingerea obiectivelor Pactului Verde european, o resursă principală pe care ne putem dezvolta este gazul natural, pe care încă îl avem din abundență, a declarat Cătălin Niță, director executiv al FPPG. El a adăugat că în acest proces de tranziție e important să păstrăm o anumită neutralitate tehnologică și să lăsăm piața să descopere care sunt cele mai bune soluții și tehnologii pentru ca economia României să reușească să atingă țintele pentru 2030 și 2050.

Pe de altă parte, în ciuda resurselor disponibile, de mulți ani România nu a sprijinit valorificarea lor, ci, din contră, a descurajat investițiile. Iar dacă nu le scoatem din pământ, aceste resurse sunt ale nimănui, sunt o himeră care nu ne va ajuta nici să trecem iernile în siguranță, nici să dezvoltăm economia în dificilul drum al tranziției.