Skip to main content

1969

Începutul primelor achiziții de date seismice în bazinul Mării Negre

1976

Prima sondă de explorare

Platforma petrolieră marină de foraj Gloria a săpat prima sondă de explorare (sursa: „Hidrocarburile din Marea Neagră – între provocări și riscuri”). Scopul acestor lucrări a fost creșterea producției naționale de hidrocarburi – adică de petrol și gaze naturale, prin accesarea potențialului din cadrul platformei continentale a Mării Negre.

„Inițial, Sonda 1 Ovidiu Est se afla într-o zonă în care apa avea o adâncime de 84 de metri. Platforma era proiectată pentru ape cu adâncimi maxime de 90 de metri și valuri înalte de 12 metri”.

(sursa: Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră – RBSTA).

Rezultatul a fost negativ, iar cel de-al doilea foraj a fost realizat în perimetrul XV Midia, rezultatul fiind din nou unul negativ. S-a făcut cea de-a treia încercare, în perimetrul XVIII Istria, unde sonda săpată într-o zonă de adâncime a apei de 50 de metri, a făcut primele descoperiri de țiței în cantități semnificative, în anul 1980 (Lebăda). Au urmat lucrări pentru realizarea primei platforme de producție, în 1984, dar și pentru conducta de transport al petrolului, lungă de 64 km, spre zona continentală.

1987

Debutul producției în Marea Neagră

La 11 ani de la debutul explorării, a fost înregistrată prima producție de hidrocarburi din Marea Neagră, din câmpul petrolifer Lebăda Est.

2009

Victoria istorică a României de la Haga

Un moment de o importanță strategică are loc pe 3 februarie 2009, când Curtea de la Haga a dat câștig de cauză României în disputa cu Ucraina pentru delimitarea maritimă a Mării Negre.

„Pentru România, Hotărârea a fost un remarcabil succes diplomatic în istoria noastră recentă, prin recunoașterea jurisdicției și a drepturilor suverane ale țării noastre cu privire la 9.700 km2 de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

De asemenea, acest succes a reprezentat „prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918”, mai explică MAE.

  • 40 de ani a durat soluționarea definitivă a diferendului politic dintre România și Ucraina privind delimitarea Mării Negre.

„În prezent, zona offshore românească acoperă 22.000 de kilometri pătrați și atinge adâncimi de peste 1.000 metri”. (Deloitte, 2018)

harta victorie romania haga - gdr
Sursa grafic: rbsta.ro

La scurt timp după victoria de la Haga, în 2009-2010, Agenția Națională pentru Resurse Minerale scoate la licitație, prin Runda a X-a, concesionarea a 11 perimetre offshore cu o suprafaţă totală de 11.000 km pătraţi, cinci dintre perimetre fiind în zona proaspăt câștigată de România.

Din cele 11 perimetre, au fost atribuite doar cinci, către următoarele companii:

  • Rapsodia şi Trident – companii: LukOil Overseas & Vanco International
  • Muridava şi Cobălcescu – companii: Melrose Resources & Petromar Resources
  • Luceafărul – companii: Petro Ventures BV

2009

Începutul explorării în zona de mare adâncime

Vara anului 2009 a marcat un alt moment extrem de important pentru dezvoltarea resurselor offshore: compania OMV Petrom a început, în parteneriat cu subsidiara locală a grupului american ExxonMobil, campania de explorare pentru evaluarea potențialului de hidrocarburi în apele de mare adâncime, în perimetrul Neptun din Marea Neagră.

În perioada 2009-2010, cele două companii au achiziționat peste 3.000 de kilometri pătrați de date seismice 3D pe blocul Neptun, acesta fiind cel mai mare program de achiziţie seismică derulat în România de până atunci.

Utilizarea tehnologiei de achiziţie seismică 3D, de ultimă oră, permite identificarea celor mai promiţătoare zone pentru potenţiale zăcăminte de hidrocarburi la adâncimi de mai mulţi kilometri sub nivelul mării.

Lucrările au fost efectuate cu una dintre cele mai mari nave de achiziție seismică din lume, GeoCeltic – vas operat de compania Fugro-Geoteam. Nava a sosit în portul Constanţa în data de 4 august. Construită în 2007, nava GeoCeltic are o lungime de circa 100 metri şi o lăţime de 28 metri şi este dotată cu cele mai moderne echipamente. (sursa, AICI)

2012

Cea mai mare descoperire unică din Marea Neagră

Între decembrie 2011 – martie 2012, ExxonMobil și OMV Petrom au forat, în zona Neptun Deep, sonda Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, care a confirmat prezența gazelor naturale.

Zona de apă adâncă a blocului Neptun se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 9.900 km2, iar adâncimea apei variază între 50 şi 1.700 metri.

Domino-1 a atins o adâncime totală de peste 3.000 de metri sub nivelul mării, iar pentru aceste operațiuni a fost închiriată nava de foraj Deepwater Champion.

În 2012, sonda Domino-1, identifică rezerve recuperabile de aproximativ 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, „devenind astfel cea mai mare descoperire unică din Marea Neagră până astăzi” (Deloitte, 2018).

Din noiembrie 2012 și până în iunie 2013, ExxonMobil și OMV Petrom au desfășurat o a doua campanie seismică 3D, acoperind peste 6.000 de kilometri pătrați în zona de mare adâncime a blocului Neptun. Aceasta a fost cea mai mare campanie de seismică 3D înregistrată în Marea Neagră (vezi AICI sursa).

În plus, cele două companii au procurat platforma Ocean Endeavor – una dintre cele mai dezvoltate tehnologic platforme de foraj din lume – pentru a relua forajul de explorare pe blocul offshore Neptun Deep.

ocean endeavor - gaz de romania

Deținută de compania Diamond Offshore Drilling Inc., platforma semi-submersibilă este proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.

Datele colectate în timpul campaniei seismice și al programului de foraj de explorare aveau ca scop să ajute la a se evalua dimensiunea și fezabilitatea comercială a descoperirii Domino, anunțată în 2012, dar și potențialul altor prospecte în blocul Neptun Deep.

Doar pentru mobilizarea acestei platforme, în 2014, costurile au fost uriașe, de peste 500 milioane de euro. Urmăriți filmul aducerii gigantului Ocean Endeavor în Marea Neagră – o operațiune fără precedent:

DRUMUL OCEAN ENDEAVOR CĂTRE ROMÂNIA

Ocean Endeavor în cifre
  • Egipt – Palermo: 14 zile
  • Dezasamblare în Palermo: 73 de zile
  • Tranzit prin Bosfor către Constanța: 10 zile
  • Reasamblare la Constanța: 78 de zile
  • Tranzit către perimetrul Neptun: 7 zile
  • Număr total de ore lucrate: 130.000
  • Număr total de incidente înregistrate: 0

2015

Noi resurse descoperite în perimetrul Trident

Consorțiul Lukoil Overseas Atash BV – PanAtlantic Petroleum – Romgaz descoperă alte rezerve de circa 30 miliarde metri cubi, în perimetrul Rapsodia.

Aceleași companii au fost asociate și în perimetrul Rapsodia, la concesiunea căruia au renunțat în 2016, din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare ale operațiunilor de explorare.

2022

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”)

Black Sea Oil & Gas SA (BSOG), împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia, au început, la mijlocul lunii iunie, producţia de gaze naturale din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”) şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport.

Proiectul MGD este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani.

În 2022, se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani, din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina, a transmis BSOG.

Iată ce a presupus construirea și instalarea platformei Ana în Marea Neagră și cât de complex este acest proces pentru extragerea gazelor naturale din acest zăcământ offshore:

Resursele ascunse din Marea Neagră

Grație tehnologiei ultramoderne și a unor investiții în explorare de circa 3,5 miliarde de dolari realizate de companiile concesionare, zăcăminte uriașe pentru România au fost identificate în zona adâncă offshore. Acestea au fost evaluate la un total de circa 200 miliarde metri cubi.

Marea Neagră poate deveni o mică Mare a Nordului, întrucât există aici zăcăminte de gaze de peste 200 de miliarde de metri cubi, însă pentru extracţia lor este nevoie de investiţii de 6-7 miliarde de dolari.

Sorin Galdirector general în cadrul ANRM
(Sursa: Agerpres)

 

Comparativ, în 2021, România a avut o producție totală de gaze naturale de 8,9 miliarde metri cubi, conform datelor Comisiei Europene.

În 2021, aproximativ 1 din 10 metri cubi produși la nivel național a provenit din perimetre offshore, diferența fiind acoperită din producția onshore.